Cercetare, inovare și TIC

Orizont Europa

Orizont Europa este programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare. Acesta promovează excelența în cercetare și oferă un sprijin esențial cercetătorilor și inovatorilor de top pentru a impulsiona schimbările sistemice necesare creării unei Uniuni ecologice, sănătoase și reziliente. Prin intermediul programului, Comisia Europeană oferă granturi, premii și achiziții publice cercetătorilor cu un nivel de excelență recunoscut, ca modalitate de a le promova activitățile acestora. Programul oferă și finanțare pentru inițiative axate pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare și pe promovarea mobilității în cadrul UE. În cele din urmă, sprijină parteneriatele dintre statele membre, industrie și alte părți interesate constituite pentru a colabora în domeniul cercetării și inovării.

În general, Orizont Europa finanțează proiecte de cercetare și inovare care abordează provocările societale, punând accentul pe poziția de lider industrial a UE, pe redresare și pe tranziția verde și digitală (de exemplu, calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, datele și robotica, bateriile, orașele inteligente, cancerul și bolile rare, industria circulară și neutră ca emisii de carbon și economia albastră).

Bugetul este împărțit pe patru piloni și 15 componente pentru a crea un program care să sprijine toate domeniile cercetării și inovării:

excelența științifică, provocări mondiale:

competitivitatea industrială:

Europa inovatoare:

lărgirea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare:

Regulamentul privind programul Orizont Europa stabilește o serie de obiective în ceea ce privește executarea bugetului:

35 % din buget contribuie la obiectivele pentru climă;
există o creștere substanțială a cheltuielilor pentru principalele activități de cercetare și inovare digitală în comparație cu Orizont 2020;
70 % din bugetul Consiliului European pentru Inovare este alocat întreprinderilor mici și mijlocii;
cel puțin 3,3 % din buget este alocat părții din program dedicată lărgirii participării și răspândirii excelenței;
investițiile în spațiu sunt proporționale cu cele din cadrul programului Orizont 2020;
participarea industriei la acțiuni ar trebui sprijinită la niveluri cel puțin proporționale cu cele din Orizont 2020;
bugetul ar trebui să contribuie la realizarea obiectivului general ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din CFM obiectivelor în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM obiectivelor de biodiversitate în 2026 și 2027.

selecția proiectelor care urmează să fie finanțate se realizează în principal prin cereri deschise de propuneri; proiectele sunt selectate în funcție de nivelul lor de excelență, de impactul lor și de calitatea și eficiența executării pe care o pot garanta. Nu există o distribuție fixă pe țări sau regiuni. Programul este administrat de Comisia Europeană, de agențiile sale executive și de o serie de entități juridice înființate ca organisme ale UE.

În timp ce granturile din cadrul pilonilor 1 și 3 sunt acordate în principal unui singur beneficiar (sisteme monobeneficiare), granturile din cadrul pilonului 2 sunt acordate în principal unui consorțiu transnațional de beneficiari, asigurându-se astfel colaborarea dintre cercetători și organizațiile de cercetare din diferite țări.

Sunt finanțate următoarele tipuri de acțiuni:

colaborare în rețea și coordonare;
cercetarea;
inovarea;
acțiuni-pilot;
acțiuni de introducere pe piață:
acțiuni de formare profesională și de mobilitate;
diseminarea și valorificarea rezultatelor etc.

Orizont Europa include misiuni de cercetare și inovare menite să sporească eficacitatea finanțării prin urmărirea unor obiective clar definite. Au fost identificate cinci misiuni:

Accesul liber obligatoriu la publicații și principiile științei deschise se aplică pe tot parcursul programului Orizont Europa.

Orizont Europa sprijină parteneriatele europene în care UE, autoritățile naționale și/sau sectorul privat se angajează în comun să sprijine dezvoltarea și punerea în aplicare a unui program de cercetare și inovare.

Potențialii beneficiari:

oameni de știință și cadre universitare;
organizațiile de cercetare;
universități;
sectorul industrial;
întreprinderi mici și mijlocii;
studenții.

Toate informațiile privind finanțarea și procedurile de depunere a candidaturii sunt disponibile pe portalul de finanțare și licitații.

Programul pentru cercetare și formare al EURATOM

Orizont Europa este completat de programul pentru cercetare și formare al Euratom pentru perioada 2021-2025. Programul Euratom desfășoară activități de cercetare și formare în domeniul nuclear, punând accentul pe îmbunătățirea continuă a securității nucleare, a securității și a radioprotecției.

Programul spațial european

Programul spațial european sprijină politica spațială a UE în domeniile observării Pământului, navigației prin satelit, conectivității, cercetării și inovării spațiale și stimulează investițiile în infrastructura critică și în tehnologiile disruptive. Programul finanțează infrastructura spațială și terestră pentru Copernicus, Galileo, Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) și programul guvernamental de comunicații prin satelit (GOVSATCOM). Programul abordează teme importante și de actualitate pentru societate prin investiții în tehnologii avansate și inovatoare, oferind servicii utile cetățenilor și garantând autonomia strategică și competitivitatea industrială a UE.

Pe lângă activele și serviciile spațiale europene existente, programul vizează și întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care dezvoltă soluții inovatoare bazate pe tehnologii, date și servicii spațiale. Programul spațial al UE susține industria spațială europeană și promovează apariția unui ecosistem spațial european modern, care să stimuleze spiritul antreprenorial, inovarea și să atragă noi oportunități de finanțare.

Următoarele componente principale furnizează servicii spațiale europene în ritm cotidian:

COPERNICUS este sistemul european de observare a Pământului. Acesta ajută la gestionarea mediului, contribuie la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și asigură siguranța și securitatea civilă în întreaga Europă. Copernicus este cel mai important furnizor mondial de volume mari de date spațiale.
GALILEO este un sistem global de navigație și poziționare prin satelit (GNSS) pe care se bazează numeroase sectoare economice ale UE, de la transporturi și agricultură la gestionarea frontierelor și la operațiuni de căutare și salvare. Precizia sa de 20 cm face din Galileo un element fundamental pentru vehiculele cu conducere autonomă și pentru dronele comerciale. Peste 2,5 miliarde de telefoane inteligente sunt deja compatibile cu Galileo.
EGNOS este serviciul european geostaționar mixt de navigare: un semnal fiabil care permite navigarea îmbunătățită pentru utilizatorii din sectorul aviației, maritim și terestru în peste 30 de țări și care funcționează deja în 426 de aeroporturi și heliporturi.
Sistemul de conectivitate spațială securizată al UE, recent propus, va asigura accesul peste tot în lume la servicii de comunicații prin satelit sigure și accesibile, pentru comunicații guvernamentale și uz comercial. Scopul său este de a proteja infrastructura critică, de a favoriza supravegherea și gestionarea crizelor, și de a permite accesul în bandă largă de mare viteză peste tot în Europa, pentru a preîntâmpina problemele viitoare cu care se va confrunta economia noastră.
Managementul traficului spațial recurgerea exponențială la servicii spațiale presupune tot mai mulți sateliți, deci un trafic intens în spațiu. Întrucât congestionarea traficului sateliților și prezența deșeurilor amenință viabilitatea infrastructurii spațiale, Comisia Europeană a prezentat o abordare a UE privind gestionarea traficului spațial. Acest lucru ar susține și mai mult capacitățile UE de supraveghere și urmărire spațială și ar stabili standarde și norme clare pentru o utilizare sigură, sustenabilă și securizată a spațiului.
Inițiativa GOVSATCOM a UE asigură disponibilitatea pe termen lung a unor servicii guvernamentale de comunicații prin satelit fiabile, sigure și rentabile pentru autoritățile publice de la nivelul UE și de la nivel național care gestionează misiuni și infrastructuri critice în materie de securitate.

Infrastructura spațială suverană a Europei susține o gamă largă de sectoare economice prin utilizarea de tehnologii, date și servicii spațiale. Iată doar câteva exemple:

o mai bună eficiență în agricultură și pescuit: funcționalități prin satelit de cartografiere a terenurilor cultivate care necesită irigare, previziunile de recoltă și controlul pescuitului. Astfel, se asigură o mai bună calitate și securitate alimentară, protejând în același timp mediul;
îmbunătățirea conectivității digitale a Europei; facilitarea accesului regiunilor la cunoștințe și informații; sateliții permit comunicarea atunci când soluțiile de la sol sunt limitate. Acest lucru reduce dezechilibrele regionale prin deservirea comunităților din zonele îndepărtate și fără acces la internet;
îmbunătățirea răspunsului la situații de criză: serviciile prin satelit reduc timpul de reacție în situații de urgență. Imaginile actualizate ale pagubelor și hărțile de evaluare ne permit să eficientizăm planificarea și eforturile de ajutorare și să ghidăm serviciile de salvare;
protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice: monitorizarea mediului oferă informații esențiale privind starea vegetației, curenții oceanici, calitatea apei, resursele naturale, poluanții atmosferici, gazele cu efect de seră și stratul de ozon;
o mai bună securitate: poziționarea prin satelit, comunicațiile prin satelit și observarea Pământului contribuie la detectarea imigrației ilegale, la prevenirea criminalității organizate transfrontaliere și la combaterea pirateriei maritime;
îmbunătățirea sănătății cetățenilor: funcționalitățile permise de sateliți pot îmbunătăți mult asistența medicală și educația medicală a pacienților prin sprijin medical de la distanță. Contribuie și la prevenirea sau combaterea epidemiilor;
optimizarea și ecologizarea transporturilor: Atunci când este combinată cu capacități de comunicare extinse, o poziționare prin satelit foarte exactă este un sprijin de nădejde pentru un sector al transporturilor modern și fiabil pentru autovehicule, avioane și nave. Optimizează gestionarea flotei, trasabilitatea navelor, prevenirea coliziunilor, controlul vitezei, asistența pentru manevrele navale etc.

Bugetul programului spațial al UE este executat în principal prin gestiune indirectă de către Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (EUSPA), Agenția Spațială Europeană (ESA), Agenția europeană de sateliți operaționali pentru monitorizarea din spațiu a condițiilor meteorologice, a climei și a mediului (Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici – EUMETSAT) și alte entități cărora le-a fost încredințată execuția; o mică parte din buget este executată prin gestiune directă de Comisia Europeană. Programul oferă finanțare sub formă de granturi și achiziții publice.

Sunt finanțate următoarele tipuri de proiecte:

proiectarea, ingineria, fabricarea și construirea de infrastructuri spațiale și terestre;
dezvoltarea de aplicații pentru servicii;
proiecte de cercetare și studii;
activități de inovare;
acțiuni de comunicare.

Potențialii beneficiari:

industria spațială din UE;
producătorii;
întreprinderile și întreprinderile nou-înființate;
oameni de știință și cadre universitare.

TIC și banda largă în politica de coeziune

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) sunt gestionate la nivel local de către autoritățile de management și pot fi combinate cu instrumente financiare pentru a promova activitățile TIC. TIC a fost o prioritate pentru perioada de programare anterioară a politicii de coeziune (2014-2020), când o serie de fonduri au fost dedicate sprijinirii acestui domeniu. TIC și conectivitatea în bandă largă rămân o prioritate și pentru perioada de programare 2021-2027.

Politica de coeziune a UE are o contribuție esențială la realizarea obiectivelor pieței unice digitale, în special prin intermediul alocărilor financiare semnificative din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR). În cadrul politicii de coeziune, investițiile digitale se concentrează pe depășirea decalajului digital, atât din punct de vedere social, cât și geografic, de exemplu prin sprijinirea digitalizării întreprinderilor, prin îmbunătățirea accesului la e-guvernare, la e-sănătate și la competențele digitale și prin încurajarea introducerii benzii largi în regiunile îndepărtate și cele rurale, astfel încât nicio regiune a UE să nu rămână în urmă.

Pentru mai multe informații privind oportunitățile digitale în politica regională, a se vedea și secțiunea 1 privind politica regională din prezentul ghid de finanțare.

Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) în domeniul telecomunicațiilor

Partea digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital) contribuie la:

dezvoltarea unei infrastructuri sigure, securizate și sustenabile de înaltă performanță, inclusiv a rețelelor gigabit și 5G;
creșterea capacității și a rezilienței infrastructurii digitale magistrale;
digitalizarea rețelelor de transport și de energie.

Activitățile sprijinite de fond includ:

Acoperirea 5G de-a lungul coridoarelor de transport:

MIE Digital contribuie la finanțarea unui set de proiecte care oferă acoperire 5G de-a lungul căilor de transport (drumuri, căi ferate etc.). Obiectivul este de a mobiliza investiții publice și private suplimentare și de a institui o rețea paneuropeană de transport cu coridoare 5G până în 2027. Această infrastructură este considerată un factor cheie pentru implementarea mobilității conectate și automatizate de mâine.

Comunitățile inteligente 5G:

MIE Digital sprijină implementarea rapidă a sistemelor bazate pe 5G pentru a da un impuls factorilor socioeconomici, cum ar fi administrațiile publice, centrele de asistență medicală, școlile și alte instituții de educație și formare. Scopul este de a le face „mai inteligente”, adică mai eficiente, mai reziliente și capabile să se adapteze la evoluția nevoilor cetățenilor, la mediu, la economia locală și la societate în general.

Rețele magistrale pentru federațiile de cloud paneuropene:

Împreună cu programul Europa digitală, InvestEU și Mecanismul de redresare și reziliență, MIE Digital promovează introducerea de interconexiuni transfrontaliere și naționale ale infrastructurii cloud. Aceste interconexiuni permit o conectivitate distribuită, sigură, eficientă energetic și de mare viteză, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din UE.

Conectivitatea magistrală pentru gateway-urile digitale globale:

MIE Digital sprijină introducerea rețelelor magistrale transcontinentale ca parte a strategiei UE privind gateway-urile digitale globale; odată funcționale, aceste rețele vor contribui la consolidarea calității și rezilienței conectivității dintre țările UE și țările terțe. Aici intră cablurile submarine, infrastructurile de satelit și conectivitatea la punctele de schimb de internet.

Platforme digitale operaționale:

MIE Digital finanțează platforme digitale operaționale care susțin serviciile digitale în sectoarele energiei și al transporturilor și care vor opera la nivel transfrontalier în UE. Aceste sinergii stimulează reînnoirea infrastructurii energetice și de transport.

Postări recente

aprilie 27, 2024