Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (NDICI – Europa în lume)

Uniunea Europeană este cel mai important donator de asistență pentru dezvoltare din întreaga lume.

Instrumentul NDICI – Europa în lume reunește mai multe foste instrumente de finanțare externă ale UE. Instrumentul urmărește să sprijine țările care au cea mai mare nevoie de ajutor pentru a depăși provocările de dezvoltare pe termen lung și pentru a îndeplini angajamentele și obiectivele internaționale pe care Uniunea le-a convenit, în special Agenda 2030 și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, precum și Acordul de la Paris. NDICI este principalul instrument de finanțare al UE care contribuie la eradicarea sărăciei și la promovarea dezvoltării durabile, a prosperității, a păcii și a stabilității.

NDICI – Europa în lume este organizat în jurul a trei piloni principali:

1. Pilonul geografic: Componenta geografică promovează parteneriatele prin cooperarea cu țările partenere din următoarele regiuni: vecinătatea europeană, Africa Subsahariană, Asia și Pacific, precum și America și zona Caraibilor.
2. Pilonul tematic: Programele tematice finanțează acțiuni legate de obiectivele de dezvoltare durabilă la nivel mondial, inclusiv sprijin pentru organizațiile societății civile. Programele tematice se axează pe drepturile omului și democrație, pe societatea civilă, pe stabilitate și pace, precum și pe provocările globale, cum ar fi sănătatea, educația și formarea, femeile și copiii, munca, protecția socială, cultura, migrația și schimbările climatice.
3. Reacție rapidă: Componenta de răspuns rapid este dedicată finanțării capacității de răspuns rapid pentru gestionarea crizelor, prevenirea conflictelor și consolidarea păcii. Acțiunile finanțate în cadrul acestei componente vizează consolidarea rezilienței țărilor afectate de crize, stabilirea unei legături între acțiunile umanitare și cele de dezvoltare și abordarea nevoilor și priorităților în ceea ce privește politica externă.

Pe lângă acești trei piloni, există o „rezervă” de fonduri nealocate, pentru a completa oricare dintre programele menționate mai sus și mecanismul de reacție rapidă în cazul unor circumstanțe neprevăzute, al unor nevoi noi, al unor provocări emergente sau al unor noi priorități.

UE combină diferite tipuri de sprijin pentru țările terțe, oferind finanțare sub formă de granturi pentru sprijinirea proiectelor și organizațiilor, promovând obiectivele acestora. De asemenea, oferă contracte de achiziții publice și sprijin bugetar și sectorial. Vizitați site-urile respective ale Comisiei pentru a găsi informații cu privire la toate oportunitățile de finanțare actuale:

• Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA);
• Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR);
• Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI)

Cel puțin 25 % din buget se alocă în mod specific vecinătății europene și cel puțin 36 % în mod specific Africii Subsahariene. Un obiectiv de 93 % din totalul fondurilor trebuie să fie direcționat către asistența oficială pentru dezvoltare, 30 % către proiecte legate de climă și, cu titlu indicativ, 10 % către abordarea migrației și a strămutării forțate, inclusiv combaterea cauzelor profunde. Finanțarea este acordată țărilor partenere sub formă de granturi, achiziții publice sprijin bugetar.

Potențialii beneficiari:

• ONG-uri, organizații internaționale, asociații;
• lucrători în domeniul dezvoltării, personal umanitar străin, voluntari.

Ajutor umanitar

Pe baza principiilor umanitare internaționale, UE oferă asistență umanitară bazată pe nevoi persoanelor afectate de crize provocate de om și de pericole naturale, acordând o atenție deosebită victimelor celor mai vulnerabile. Intervențiile umanitare, care constau în principal în proiecte de finanțare, sunt efectuate de organizații umanitare, de cele mai multe ori în contexte complexe și riscante.

Printre proiectele finanțate se numără:

• acțiuni în domeniul alimentelor și nutriției, al adăposturilor, al asistenței medicale (inclusiv răspunsul umanitar la pandemia de COVID-19), al apei și al salubrității, în țări din afara UE;
• educație și formare;
• activități de pregătire pentru dezastre, capacitarea comunităților sau a persoanelor fizice pentru a răspunde și a face față mai bine consecințelor imediate ale unui dezastru.

Potențialii beneficiari:

• peste 200 de organizații partenere, inclusiv agenții ale Organizației Națiunilor Unite;
• alte organizații internaționale, inclusiv Crucea Roșie și Semiluna Roșie;
• organizații neguvernamentale.

Cel puțin 10 % din bugetul UE pentru ajutor umanitar se alocă proiectelor privind educația în situații de urgență. În ultimii șase ani, peste 9,5 milioane de copii din 59 de țări au beneficiat de astfel de proiecte educaționale. Operațiunile de ajutor umanitar ale UE sunt puse în aplicare prin gestiune directă și indirectă. Finanțarea este acordată sub formă de granturi și achiziții publice.