În 2020, Uniunea Europeană a oferit un răspuns fără precedent la criza provocată de coronavirus, care a lovit Europa și întreaga lume. În centrul său se află un pachet de stimulente în valoare de 2 018 de miliarde EUR în prețuri curente (1 800 de miliarde EUR la prețurile din 2018). Acesta constă în bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1 211 miliarde EUR (1 074 de miliarde EUR la prețurile din 2018), la care se adaugă 806,9 miliarde EUR (750 de miliarde EUR la prețurile din 2018) prin intermediul instrumentului Next Generation EU, un instrument temporar de stimulare a redresării UE.

Scopul instrumentului Next Generation EU este de a contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de coronavirus și de a pregăti UE pentru viitor. Instrumentul va contribui la reconstruirea unei UE post-COVID-19 mai ecologică, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită la provocările actuale și viitoare. Elementul central al instrumentului Next Generation EU este Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument pentru acordarea de granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre ale UE, în valoare totală de 723,8 miliarde EUR. O parte din fonduri – 338 de miliarde EUR – vor fi furnizate sub formă de granturi. Restul de 385,8 miliarde EUR va fi utilizat pentru a acorda împrumuturi din partea UE statelor membre individuale în condiții favorabile, împrumuturi care vor fi rambursate de statele membre respective.

Fondurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor fi distribuite în conformitate cu planurile naționale de redresare și reziliență elaborate de fiecare stat membru, în cooperare cu Comisia Europeană și în conformitate cu o cheie de repartizare convenită.

Next Generation EU va consolida, de asemenea, mai multe programe și politici existente ale UE, și anume:

• politica de coeziune în cadrul Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), pentru a contribui la abordarea consecințelor economice ale pandemiei în primii ani ai redresării;
• Fondul pentru o tranziție justă, pentru a garanta că tranziția către neutralitatea climatică funcționează pentru toți;
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, pentru a sprijini fermierii;
• InvestEU, pentru a sprijini eforturile de investiții ale întreprinderilor din UE;
• rescEU, pentru a garanta că mecanismul de protecție civilă al UE are capacitatea de a răspunde la situații de urgență la scară largă;
• Orizont Europa, pentru a se asigura că UE are capacitatea de a finanța mai multă excelență în cercetare.

Pentru a finanța instrumentul Next Generation EU, UE se va împrumuta de pe piețe. Rambursarea se va face pe termen lung, până în 2058. Acest lucru va evita exercitarea unei presiuni imediate asupra finanțelor naționale ale statelor membre, permițându-le să își concentreze eforturile asupra redresării.

Peste 50 % din bugetul pe termen lung al UE și al Next Generation EU va fi utilizat în sprijinul următoarelor priorități:

• cercetare și inovare, prin intermediul programului Orizont Europa;
• tranziții climatice și digitale echitabile, prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă și al programului Europa digitală;
• pregătire, redresare și reziliență, prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al mecanismului de protecție civilă al UE (rescEU) și al programului în domeniul sănătății, EU4Health.

Aproximativ 30 % din bugetul pe termen lung al UE și al Next Generation EU va fi cheltuit pentru combaterea schimbărilor climatice. Aceste fonduri fac parte dintr-un plan de investiții major pe care UE îl va pune în aplicare pentru a înverzi economia. El va combina fondurile publice ale UE și cele naționale, precum și investițiile publice și private pentru a sprijini UE pe calea către neutralitatea climatică până în 2050.

Mecanismul de redresare și reziliență

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), care a intrat în vigoare la 19 februarie 2021, este un instrument temporar de redresare. Scopul său este de a ajuta UE să își atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 și de o înscrie pe calea tranziției digitale, creând locuri de muncă și stimulând creșterea economică în același timp. Acesta finanțează reforme și investiții în statele membre de la începutul pandemiei, în februarie 2020, și va continua să facă acest lucru până la 31 decembrie 2026. MRR oferă sprijin financiar la scară largă investițiilor publice în proiecte din șase domenii cheie (piloni): tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliență economică, socială, instituțională și în domeniul sănătății; și politici pentru generația următoare. Sprijinul este acordat sub formă de granturi (338 de miliarde EUR) și împrumuturi (385,8 miliarde EUR), în prețuri curente.

Componenta de grant a MRR este distribuită între țările UE în funcție de mai multe criterii de alocare. Printre acestea se numără produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, nivelurile șomajului, populația și impactul crizei provocate de coronavirus.

Pentru a primi sprijin din partea MRR, țările UE trebuie să prezinte Comisiei planuri de redresare și reziliență, explicând modul în care vor cheltui banii. Aceste planuri ar trebui să țină seama de provocările identificate în semestrul european, în special în recomandările specifice fiecărei țări din 2019 și 2020. În plus, planurile respective trebuie să stabilească agenda statului membru în cauză în materie de reforme și investiții. Planurile de redresare și reziliență eligibile pentru finanțare în temeiul MRR trebuie să cuprindă și măsuri de implementare a reformelor și a investițiilor publice prin intermediul unui pachet cuprinzător și coerent, care pot include și programe publice destinate să încurajeze investițiile private. Comisia va evalua aceste planuri, iar, apoi, Consiliul European le va aproba. Fondurile vor fi vărsate în funcție de atingerea obiectivelor și țintelor pe care statele membre s-au angajat să le respecte.

Astfel cum s-a menționat mai sus, Mecanismul de redresare și reziliență se aplică domeniilor de politică relevante la nivelul UE. Ele sunt structurate în șase piloni:

1. tranziția verde;
2. transformarea digitală;
3. creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziunea economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu IMM-uri puternice;
4. coeziunea socială și teritorială;
5. sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, de a crește nivelul de pregătire pentru situații de criză și capacitatea de reacție la criză;
6. politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.

Sprijinul acordat în cadrul MRR se adaugă sprijinului acordat în cadrul altor programe și instrumente ale UE. Reformele și proiectele de investiții pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale UE, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

În afară de granturi, MRR are și o componentă de împrumut. Până la 31 decembrie 2023, la cererea unui stat membru, Comisia poate acorda statului membru în cauză un împrumut pentru implementarea planului său de redresare și reziliență. Există un plafon pentru volumul maxim al împrumuturilor pentru fiecare stat membru, și anume 6,8 % din VNB-ul său. Angajarea fondurilor se poate face până la sfârșitul anului 2023.

Aproximativ 20 % din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență vor fi investite în transformarea digitală a UE. Aceste fonduri vor ajuta UE să investească mai mult în supercalcul, inteligență artificială, securitate cibernetică, competențe digitale avansate și utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate.

În plus, MRR va contribui la integrarea acțiunilor climatice și a durabilității mediului prin sprijinirea măsurilor care reprezintă cel puțin 37 % din alocarea totală a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre. MRR va contribui, de asemenea, la integrarea acțiunilor din domeniul biodiversității în politicile UE. Reformele și investițiile incluse în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre vor include principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, ceea ce înseamnă că acestea nu trebuie să contravină obiectivelor climatice și de mediu.

Pentru 70 % din totalul de 312,5 miliarde EUR disponibil sub formă de granturi, cheia de repartizare se va baza pe populația fiecărui stat membru (inversul PIB-ului său pe cap de locuitor) și pe rata medie a șomajului din ultimii cinci ani (2015-2019) în raport cu media UE. Pentru restul de 30 %, în locul ratei șomajului (2015-2019), se va lua în considerare pierderea observată în termeni de PIB real în 2020 și pierderea cumulată observată în termeni de PIB real în perioada 2020-2021.

Planurile statelor membre trebuie să propună un set coerent de reforme și proiecte de investiții publice care să fie puse în aplicare până la sfârșitul anului 2026. Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani (până la 13 % din prefinanțare va fi disponibilă după aprobarea planurilor). Proiectele începute la 1 februarie 2020 și ulterior sunt eligibile pentru sprijin.

Mai multe informații despre programarea și alocarea finanțării pentru fiecare stat membru în parte sunt disponibile pe pagina de internet a Mecanismului de redresare și reziliență.

Programul InvestEU

Programul InvestEU este un mecanism unic de sprijin pentru investiții pentru perioada 2021-2027. Acesta reunește diverse instrumente financiare ale UE pentru politici interne sprijinite anterior prin diferite fonduri și programe legate de bugetul UE. InvestEU sprijină investițiile durabile, inovarea și crearea de locuri de muncă în UE. Scopul său este de a oferi finanțare pe termen lung întreprinderilor și de a sprijini politicile UE de redresare în urma unei crize economice și sociale profunde. Garanția sa se ridică la 26,2 miliarde EUR, cu provizioane din CFM și resurse din Next Generation EU. Investițiile totale care urmează să fie mobilizate pe această bază sunt estimate la peste 372 de miliarde EUR în perioada 2021-2027. Acesta reunește, în același cadru, Fondul european pentru investiții strategice și alte 13 instrumente financiare ale UE.

InvestEU a fost conceput astfel încât să asigure beneficii tuturor statelor membre, indiferent de dimensiunea lor sau de evoluția pieței lor financiare. Nu există pachete financiare naționale, deoarece este vorba despre un instrument bazat pe piață și pe cerere. Statele membre pot aloca sume către InvestEU din fondurile care fac obiectul gestiunii partajate și din Mecanismul de redresare și reziliență. InvestEU sprijină următoarele domenii de politică:

Sectorul energiei:

• extinderea producerii, a furnizării sau a utilizării de energie din surse regenerabile curată și durabilă, precum și a surselor și soluțiilor de energie sigure și durabile, cu emisii scăzute sau zero;
• eficiența energetică și reducerea consumului de energie (cu un accent deosebit asupra reducerii cererii prin gestionarea cererii de energie și reabilitarea clădirilor);
• dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor energetice durabile și transformarea acestora în infrastructuri inteligente, în special tehnologiile de stocare, interconexiunile rețelelor electrice între statele membre și rețelele inteligente, atât la nivelul transportului cât și la cel al distribuției;
• dezvoltarea unor sisteme inovatoare de încălzire cu emisii zero și cu emisii scăzute și producerea combinată de energie electrică și termică;
• producția și furnizarea de combustibili sintetici durabili din surse regenerabile/neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și din alte surse sigure și durabile cu emisii zero și cu emisii scăzute, biocombustibili, biomasă și combustibili alternativi, inclusiv combustibili pentru toate modurile de transport;
• infrastructura pentru captarea și stocarea carbonului în procese industriale, în centrale de bioenergie și în unități de producție pentru a realiza tranziția energetică;
• infrastructura critică, fie fizică, fie virtuală, inclusiv elemente de infrastructură identificate ca fiind critice, precum și terenuri și bunuri imobile esențiale pentru utilizarea unei astfel de infrastructuri critice și furnizarea de bunuri și servicii necesare pentru exploatarea și întreținerea infrastructurii critice.

Sustenabilitatea:

• proiecte care sprijină dezvoltarea infrastructurii rețelei transeuropene de transport (TEN-T), inclusiv întreținerea și siguranța infrastructurii, nodurile urbane ale TEN-T, porturile maritime și interioare, aeroporturile, terminalele multimodale și conectarea acestor terminale multimodale la TEN-T;
• proiecte de mobilitate urbană inteligentă și durabilă care vizează moduri de transport urban cu emisii scăzute, inclusiv soluții pe căile navigabile interioare și soluții inovatoare de mobilitate, accesibilitate nediscriminatorie, reducerea poluării atmosferice și fonice, consumul de energie, rețelele de orașe inteligente, întreținerea și creșterea nivelurilor de siguranță;
• infrastructura feroviară, alte proiecte feroviare, infrastructura căilor navigabile interioare, proiecte de transport public, porturile maritime și autostrăzile maritime;
• proiecte de menținere sau de modernizare a infrastructurii de transport existente, inclusiv a autostrăzilor TEN-T, atunci când sunt necesare pentru modernizarea, menținerea sau îmbunătățirea siguranței rutiere, dezvoltarea serviciilor STI sau garantarea integrității și standardelor infrastructurii, pentru crearea de zone și structuri de parcare sigure și de stații de reîncărcare electrică și de alimentare cu combustibili alternativi.

Mediul:

• apa, inclusiv alimentarea cu apă potabilă și salubritatea, precum și eficiența rețelelor, reducerea pierderilor, infrastructura pentru colectarea și epurarea apelor uzate, infrastructura din zonele de coastă și alte infrastructuri verzi având legătură cu apa;
• infrastructura de gestionare a deșeurilor;
• proiecte și întreprinderi în domeniul gestionării resurselor de mediu și al tehnologiilor sustenabile;
• consolidarea și refacerea ecosistemelor și a serviciilor aferente, inclusiv prin sprijinirea naturii și a biodiversității prin proiecte de infrastructură verde și albastră;
• dezvoltarea urbană, rurală și costieră sustenabilă;
• acțiuni din domeniul schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, inclusiv reducerea riscului de dezastre;
• proiecte și întreprinderi care pun în aplicare economia circulară prin integrarea aspectelor care țin de eficiența utilizării resurselor în producție și în ciclul de viață al produselor, inclusiv furnizarea durabilă de materii prime principale și secundare;
• decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și reducerea substanțială a emisiilor acestora, inclusiv demonstrarea unor tehnologii inovatoare cu emisii scăzute și implementarea acestora;
• decarbonizarea producției de energie și a lanțului de distribuție prin eliminarea treptată a utilizării cărbunelui și petrolului;
• proiecte care promovează patrimoniul cultural durabil.

Cercetare, inovare și digitalizare:

• activități de cercetare, dezvoltare de produse și inovare;
• dezvoltarea unei infrastructuri pentru conectivitatea digitală, fie fizică, fie virtuală, în special prin proiecte care sprijină implementarea de rețele digitale cu capacitate foarte mare sau conectivitatea 5G sau care ameliorează conectivitatea digitală și accesul, în special în zonele rurale și în regiunile periferice;
• proiecte de cercetare și inovare care contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului Orizont Europa, inclusiv infrastructura de cercetare și sprijinul acordat mediului academic;
• proiecte corporative, inclusiv de formare și de încurajare a creării de clustere și rețele de întreprinderi;
• transferul de tehnologii și de rezultate ale cercetării către piață, sprijinind factorii favorizanți ai pieței și cooperarea dintre întreprinderi;
• demonstrarea și implementarea de soluții inovatoare și sprijinirea extinderii întreprinderilor inovatoare, precum și a digitalizării industriei UE;
• cercetarea în domeniul tehnologiilor generice esențiale (TGE) și al aplicațiilor lor industriale, inclusiv materialele noi și avansate;
• noi produse medicale eficiente și accesibile, inclusiv cercetarea, dezvoltarea, inovarea și fabricarea de produse farmaceutice, de dispozitive medicale, de metode de diagnosticare și medicamente pentru terapii avansate, de noi agenți antimicrobieni, precum și procese de dezvoltare inovatoare care să evite utilizarea testării pe animale;
• dezvoltarea, utilizarea și expansiunea tehnologiilor și serviciilor digitale, mai ales a tehnologiilor și serviciilor digitale care contribuie la obiectivele programului Europa Digitală, inclusiv mass-media, platformele de servicii online și comunicațiile digitale securizate.

IMM-uri:

• furnizarea de sprijin financiar pentru entități cu până la 499 de angajați, cu un accent deosebit pe IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie;
• accesul la finanțare și disponibilitatea fondurilor în special pentru IMM-uri, inclusiv pentru întreprinderile inovatoare și pentru cele din sectoarele culturale și creative, precum și pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie;
• sprijin în special pentru întreprinderile cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare: întreprinderi nou-înființate, întreprinderi mai tinere și mai mici, întreprinderi cu un risc perceput mai ridicat și care nu dispun de garanții reale (suficiente), precum și întreprinderi inovatoare.

Investiții sociale și competențe:

• microfinanțare;
• finanțarea întreprinderilor sociale și economia socială;
• măsuri de promovare a competențelor, a educației, a formării și a serviciilor conexe în materie de egalitate de gen;
• infrastructura socială (inclusiv infrastructura de sănătate și învățământ și locuințele sociale și studențești);
• inovarea socială, inclusiv impactul social, investițiile cu impact și contractele cu rezultate sociale;
• asistența medicală și îngrijirea pe termen lung;
• incluziunea și accesibilitatea;
• activitățile culturale și creative cu obiectiv social;
• integrarea persoanelor vulnerabile, inclusiv a resortisanților țărilor terțe.

Alte domenii în care pot fi direcționate fonduri includ:

• sectoarele culturale și creative, patrimoniul cultural, reabilitarea siturilor industriale (inclusiv a siturilor contaminate) și restaurarea acestor situri pentru o utilizare durabilă;
• mass-media, sectorul audiovizual, jurnalismul și presa, în special prin dezvoltarea de noi tehnologii, utilizarea tehnologiilor digitale și gestionarea tehnologică a drepturilor de proprietate intelectuală;
• turismul;
• agricultura, silvicultura, pescuitul, acvacultura durabile și alte elemente ale bioeconomiei durabile în sens mai larg;
• investițiile sociale, inclusiv cele care sprijină punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
• dezvoltarea industriei de apărare pentru a contribui la autonomia strategică a UE, spațiul, în special în ceea ce privește dezvoltarea sectorului spațial în conformitate cu obiectivele strategiei spațiale pentru Europa;
• mările și oceanele, prin dezvoltarea de proiecte și întreprinderi din domeniul economiei albastre și prin principiile de finanțare ale economiei albastre durabile, în special prin intermediul antreprenoriatului și industriei maritime, al energiei marine din surse regenerabile și al economiei circulare.

Toate domeniile pot include investiții strategice, inclusiv proiecte importante de interes european comun pentru sprijinirea destinatarilor finali ale căror activități au o importanță strategică pentru UE, în special în perspectiva tranziției verzi și digitale, a rezilienței consolidate și a îmbunătățirii lanțurilor valorice strategice.

Pentru a beneficia de finanțarea InvestEU, proiectele potențiale trebuie:

• să remedieze disfuncționalități ale pieței sau lacune în materie de investiții și să fie viabile din punct de vedere economic;
• să aibă nevoie de sprijinul UE pentru a demara;
• să aibă un efect multiplicator și, atunci când este posibil, să atragă investiții private;
• să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de politică ale UE.

În cadrul Regulamentului InvestEU, domeniile de politică eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiții sunt prezentate în anexa II. Anexa V la același regulament menționează diverse activități care sunt excluse de la finanțare. În plus, programul InvestEU prevede, de asemenea, o schemă specifică pentru a genera investiții suplimentare în beneficiul teritoriilor vizate de tranziția justă – cele care sunt cele mai afectate de consecințele socioeconomice ale tranziției verzi – în complementaritate cu Fondul pentru o tranziție justă și cu facilitatea de împrumut pentru sectorul public.

Garanția disponibilă în cadrul programului InvestEU este implementată prin intermediul unor parteneri financiari selectați (parteneri de implementare). Principalul partener este Grupul BEI, care va fi responsabil de punerea în aplicare a 75 % din garanția UE. Pentru prima dată, garanția UE este deschisă și băncilor naționale de promovare și instituțiilor financiare internaționale.

InvestEU include încă două componente:

Platforma de consiliere InvestEU acordă sprijin și asistență tehnică pentru a ajuta la pregătirea, dezvoltarea, structurarea și punerea în aplicare a proiectelor, inclusiv consolidarea capacităților. Platforma de consiliere InvestEU completează Fondul InvestEU prin sprijinirea acțiunilor de identificare, pregătire și dezvoltare a proiectelor de investiții în întreaga Uniune Europeană. Scopul este ca, împreună cu Portalul InvestEU – instrumentul UE de stabilire de contacte online – să consolideze mediul de investiții și de afaceri al UE. Platforma de consiliere InvestEU conectează promotorii de proiecte și intermediarii de proiecte cu partenerii-consilieri, care lucrează împreună pentru a ajuta proiectele să ajungă în etapa de finanțare. Este punctul central de intrare pentru promotorii de proiecte și intermediarii care solicită sprijin consultativ și asistență tehnică în legătură cu fondurile de investiții ale UE gestionate la nivel central.

Portalul InvestEU reunește investitori și promotori de proiecte, oferind o bază de date ușor accesibilă și ușor de utilizat. Portalul InvestEU le permite promotorilor de proiecte să intre în contact cu investitori la care nu ar putea probabil ajunge altfel. Acesta le oferă promotorilor de proiecte mai multe opțiuni de finanțare a proiectelor lor.

Potențiali beneficiari:

• întreprinderi mari;
• investitori;
• IMM-uri.

Instrumentul de sprijin tehnic

Obiectivul principal al Instrumentului de sprijin tehnic (TSI) este promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE prin sprijinirea eforturilor statelor membre de a pune în aplicare reformele necesare pentru realizarea redresării economice și sociale, a rezilienței și a convergenței economice și sociale ascendente. Instrumentul ajută autoritățile naționale să își îmbunătățească capacitatea de a elabora, dezvolta și pune în aplicare reforme, precum și de a pregăti, modifica, implementa și revizui planurile naționale de redresare și reziliență.

El oferă expertiză personalizată pentru a sprijini autoritățile publice în eforturile lor de a elabora și de a pune în aplicare reforme într-o gamă largă de domenii de politică. Printre acestea se numără domenii legate de guvernanță și administrație publică, administrarea veniturilor și gestionarea finanțelor publice, creșterea durabilă și mediul de afaceri, piața forței de muncă, educație, sănătate și servicii sociale, sectorul financiar și accesul la finanțare. Se acordă o atenție specială acțiunilor care promovează tranziția verde și digitală.

Statele membre ale UE care doresc să primească asistență tehnică trebuie să transmită o cerere Comisiei prin intermediul autorității lor naționale de coordonare până la data de 31 octombrie a fiecărui an. Comisia analizează aceste cereri și, împreună cu autoritățile naționale de coordonare, evaluează nevoile specifice ale țărilor și opțiunile de sprijinire a elaborării și punerii în aplicare a reformelor lor.

Sprijinul poate fi acordat direct de către experții interni ai Comisiei sau de către alți furnizori, cum ar fi:

• experți din administrațiile naționale ale statelor membre ale UE (TAIEX);
• organizații internaționale;
• firme private și firme de consultanță;
• experți individuali din sectorul privat.

Instrumentul este gestionat direct de Comisia Europeană și indirect de organizații internaționale și de alte organisme cărora li se încredințează diverse sarcini. Fondurile sunt acordate sub formă de granturi și achiziții publice.

Potențiali beneficiari:

• Autoritățile statelor membre.