Fondul social european Plus (FSE+)

FSE+ este principalul instrument folosit de UE pentru a investi în oameni, cu scopul de a construi o Uniune mai socială și mai inclusivă. FSE+ aduce o contribuție importantă la politicile UE în domenii precum munca, problemele sociale, educația și competențele și la reformele structurale din aceste domenii. Fondul este, de asemenea, unul din pilonii de susținere ai redresării socioeconomice a UE după pandemia de coronavirus.

În perioada 2021-2027, pentru a simplifica lucrurile, FSE a fost contopit cu Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), cu Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) și cu Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), gestionat direct, devenind FSE+. FSE+ are drept scop să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, protecție socială echitabilă și forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii, în conformitate cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale. Fondul sprijină redresarea cu tentă verde, digitală și rezilientă a UE în urma crizei, prin stimularea investițiilor în locuri de muncă, competențe și servicii.

Principalele obiective ale FSE+

FSE+ sprijină următoarele aspecte:

1. inovarea socială;
2. investiții în tineri pentru a-i ajuta să obțină o calificare și un loc de muncă de calitate, și să își completeze educația;
3. formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții;
4. investiții în consolidarea capacităților și în cooperarea transnațională/transfrontalieră pentru a impune mai strict condiții de muncă echitabile;
5. promovarea egalității de șanse pe piața muncii și a mobilității forței de muncă;
6. combaterea sărăciei în rândul copiilor și sprijinirea persoanelor celor mai vulnerabile din societate, care suferă din cauza pierderii locului de muncă și a scăderii veniturilor;
7. furnizarea de alimente și asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane.

Statele membre se folosesc de FSE + pentru a face față crizei socioeconomice cauzate de pandemia de coronavirus. În cadrul concentrărilor tematice, resursele ar trebui concentrate în următoarele domenii:

• inegalități sociale și sărăcie: Statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE+ pentru a promova incluziunea socială. În plus, FEAD a fost integrat în FSE+ pentru a furniza alimente și asistență materială de primă necesitate. Statele membre trebuie să aloce cel puțin 3 % din resursele alocate lor din FSE+ pentru activități legate de FEAD;
• șomajul în rândul tinerilor: Toate statele membre trebuie să aloce o proporție potrivită din resursele alocate lor din FSE+ pentru acțiuni și reforme structurale focalizate pe încadrarea în muncă a tinerilor. Statele membre cu un număr peste medie de tineri între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu sunt înscriși la programe de studii sau de formare (NEET) în perioada 2017-2019 ar trebui să aloce pentru tineri cel puțin 12,5 % din resursele din FSE+. Sub egida Garanției pentru tineret consolidate, statele membre ar trebui să aibă grijă ca tinerii sub 30 de ani să primească o ofertă bună de angajare, de educație continuă, de ucenicie sau de stagiu, în termen de patru luni de când termină școala sau intră în șomaj;
• sărăcia în rândul copiilor: FSE+ le cere statelor membre cel mai afectate de sărăcia în rândul copiilor să aloce cel puțin 5 % din resursele lor din FSE+ măsurilor de reducere a acesteia. Toate celelalte state membre trebuie să aloce o sumă corespunzătoare în acest scop;
• capacitățile partenerilor sociali și societății civile Toate statele membre ar trebui să aloce o sumă corespunzătoare pentru capacitățile partenerilor sociali și ale societății civile. Statele membre cărora le este adresată o recomandare de țară în acest domeniu în cadrul semestrului european trebuie să aloce în acest scop cel puțin 0,25 % din resursele alocate lor din FSE+ cu gestiune partajată.

Potențialii beneficiari:

• organizații ale lucrătorilor și angajatorilor și organizații care oferă formare și sprijin pentru lucrători;
• ONG-uri și organizații caritabile, fundații și organizații cu caracter social;
• autorități guvernamentale, regionale și municipale;
• întreprinderi și asociații;
• cetățeni ai UE, tineri și copii, persoane din grupuri vulnerabile.

Modalități de implementare

FSE + în parteneriat

Finanțarea din FSE+ poate fi obținută în general prin intermediul statelor membre și al regiunilor. Sprijinul este mobilizat prin gestiune partajată (în comun de Comisia Europeană și autoritățile naționale) și prin gestiune indirectă, de organizații partenere sau alte autorități. Finanțarea se acordă sub formă de granturi, achiziții publice și instrumente financiare.

Organizațiile și persoane fizice interesate de finanțare din FSE+ pentru un proiect ar trebui să ia legătura cu autoritatea de management a FSE+ din țara sau regiunea sa. Alte surse fiabile de informații despre oportunitățile propuse de FSE+ sunt paginile de internet naționale și regionale ale FSE+, precum și serviciile locale de ocupare a forței de muncă.

Câteva exemple de tipuri de proiecte eligibile pentru finanțare sunt:

• studii, acțiuni și cursuri de formare menite să investească în oameni;
• crearea și protejarea locurilor de muncă;
• promovarea integrării sociale;
• combaterea sărăciei;
• dezvoltarea competențelor necesare pentru tranzițiile digitală și ecologică;
• investiții în tineri;
• combaterea sărăciei în rândul copiilor;
• achiziționarea și distribuirea de alimente;
• furnizarea de alimente și asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane.

FSE+ direct Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” (EaSI)

Componenta EaSI se bazează pe fostul program EaSI și pune în continuare accentul pe politici bazate pe date concrete și pe experimentarea socială, pe sprijinirea mobilității profesionale și pe activitățile instrumentului nefinanciar legate de fosta axă Microfinanțare și antreprenoriat social. Fiind parte din FSE+, componenta EaSI urmărește aceleași obiective de politică ca FSE+, principalul cadru fiind Pilonul european al drepturilor sociale.

EaSI se axează pe următoarele priorități politice principale:

• ocuparea forței de muncă și competențe;
• piețele muncii și mobilitatea forței de muncă;
• protecția socială și integrarea activă;
• condițiile de muncă.

EaSI acord sprijin pentru activități analitice (anchete, studii, date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și criteriile de referință de la nivelul UE) pentru a promova elaborarea de politici bazate pe date concrete în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale. În EaSI, părțile interesate pot beneficia de activități de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților.

Pentru a contracara problemele de pe piața muncii și a dezvolta o piață muncii integrată în UE, finanțează parteneriate și servicii transfrontaliere în regiunile transfrontaliere, precum și programe speciale de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE, pentru a se ocupa posturile vacante acolo unde au fost identificate dezechilibre pe piața muncii.

Activitățile de comunicare și diseminare reprezintă și ele o parte esențială a programului, în special învățarea reciprocă prin schimb de practici, abordări inovatoare, evaluări inter pares și analize comparative, precum și rapoarte, materiale de informare și acoperire mediatică.

În componenta EaSI a FSE+, proiectele sunt promovate în secțiunea „Proiecte și rezultate” pe portalul Finanțare și licitații de pe pagina EaSI a FSE+.

Inovarea socială și cooperarea transnațională FSE+

Inițiativa FSE pentru inovare socială + urmărește să faciliteze transferul și/sau aplicarea la scară mai mare a soluțiilor inovatoare ca răspuns la provocările societale actuale. Prin sprijinirea cooperării transnaționale, inițiativa urmărește să răspândească cele mai bune practici în domenii precum munca, educația, competențele și incluziunea socială în întreaga UE. Ea este administrată prin gestiune indirectă. În urma unei cereri de exprimare a interesului, Agenția lituaniană pentru Fondul social european (ESFA) a fost selectată să se ocupe de gestiunea indirectă a inițiativei în perioada 2021-2027. Primele activități sub egida inițiativei au început în a doua jumătate a anului 2022, după ce s-a formalizat rolul administrativ al ESFA.

Inițiativa este implementată prin două direcții de lucru:

• Schema de granturi pentru inovare socială: Inițiativa va lansa cereri de propuneri la nivelul UE. Acestea vor avea rolul de a sprijini proiecte transnaționale care facilitează transferul și/sau răspândirea inovațiilor sociale. Sunt cuprinse mai multe tipuri de acțiuni. Unele proiecte vor concepe și valida abordări testate, altele vor contribui la implementarea modelelor validate în întreaga UE, iar altele vor ajuta organizațiile care sprijină inovarea socială să își îmbunătățească capacitățile.
• Centrul european de competențe pentru inovare socială: Ca parte a acestei inițiative, a fost înființat un Centru european de competențe pentru inovare socială. Centrul oferă autorităților de management al FSE+ și altor părți interesate relevante activități de învățare reciprocă, de consolidare a capacităților și de colaborare în rețea. Acesta colectează, evaluează, dezvoltă, validează și diseminează instrumente și metode potrivite de inovare socială, unul dintre care va fi baza de date europeană pentru inovare socială. Centrul lucrează în strânsă cooperare cu centrele naționale de competență pentru inovare socială și continuă munca comunităților de practică (grupuri online în care se pot întâlni persoane cu interese similare din sectorul educației pentru adulți) pe teme ca ocuparea forței de muncă, educația și competențele, incluziunea socială și inovarea socială.

Alte instrumente

Programul privind piața unică

Programul privind piața unică (PSP) este programul de finanțare al UE menit să ajute piața unică să își valorifice întregul potențial și să asigure redresarea UE în urma pandemiei de coronavirus. PSP este succesorul programului COSME. El oferă diverse forme de sprijin întreprinderilor, în special IMM-urilor, care să le stimuleze competitivitatea și sustenabilitatea.

Îndeosebi, acesta:

• facilitează accesul la piețe;
• promovează antreprenoriatul și dobândirea de competențe antreprenoriale;
• promovează modernizarea industriei și abordează provocări mondiale și societale.

Toate tipurile de informații – inclusiv legislația relevantă și normele de participare, modelele de propuneri, evaluările și raportarea proiectelor – pot fi găsite pe Portalul finanțare și licitații.

Instrumentul de microfinanțare Progress

Instrumentul european de microfinanțare Progress (IEMP) oferă împrumuturi mai mici de 25 000 EUR pentru înființarea sau dezvoltarea unei întreprinderi mici. El este mobilizat prin programul EaSI. Programul EaSI nu finanțează direct antreprenorii, ci le permite furnizorilor de microcredite selectați din UE să mărească volumul împrumuturilor prin emiterea de garanții, preluând astfel o parte din riscul potențial de pierdere al furnizorilor. În plus, Comisia Europeană îi ajută să își consolideze capacitățile pe furnizorii de microcredite selectați: bănci private sau publice, instituții de microfinanțare nebancare și furnizori de microcredite fără scop lucrativ. Condițiile de creditare de care vor beneficia antreprenorii (sumă, durată, ratele dobânzii, comisioane, timpul necesar pentru obținerea micro-împrumutului) depind de furnizorul de microcredite la care apelează.

Potențialii beneficiari:

• lucrătorii care desfășoară o activitate independentă;
• cei care înființează o microîntreprindere (cu mai puțin de zece angajați), îndeosebi o întreprindere socială;
• șomerii;
• persoanele care au ieșit temporar de pe piața muncii;
• persoanele defavorizate care întâmpină dificultăți în obținerea de credite convenționale.

Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG)

Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) este un instrument pe care UE l-a creat special pentru a manifesta solidaritatea cu lucrătorii angajați sau independenți din UE care au fost disponibilizați din cauza restructurării și a-i ajuta să găsească noi locuri de muncă prin îmbogățirea competențelor și mărirea șanselor de a-și găsi de lucru. Astfel, FEG ajută UE să creeze o economie mai dinamică și mai competitivă. FEG ajută și persoanele cu un nivel scăzut de calificare și persoanele defavorizate care își caută un loc de muncă să facă față noilor provocări de pe piața muncii.

De regulă, FEG poate fi activat numai atunci când sunt disponibilizați peste 200 de lucrători de o singură întreprindere (inclusiv furnizorii acesteia și producătorii din aval) sau de întreprinderi din mai multe sectoare din aceeași regiune sau dintr-un anumit sector într-o regiune sau în mai multe regiuni învecinate. Cei care își pierd locul de muncă din cauza măsurilor luate contra epidemiei de coronavirus, din cauza digitalizării, automatizării, tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau a altor schimbări, sunt eligibili pentru sprijin, indiferent factorii care au provocat desființarea locului de muncă. FEG poate finanța între 60 % și 85 % din costurile proiectelor menite să ajute lucrătorii disponibilizați să găsească un alt loc de muncă sau să înființeze o întreprindere proprie. Dosarele FEG sunt implementate și gestionate de autoritățile naționale sau regionale. Fiecare proiect se derulează pe o perioadă de doi ani.

FEG dă o mână de ajutor în plus serviciilor existente de asistență pentru piața muncii, propunând măsuri personalizate pentru șomeri. Persoanele fizice, organizațiile reprezentative sau angajatorii afectați de concedieri și care doresc să se asigure că lucrătorii concediați beneficiază de sprijin din partea FEG ar trebui să ia legătura cu persoana de contact pentru FEG din statul lor membru.

FEG poate cofinanța măsuri precum:

• ajutor pentru căutarea unui loc de muncă;
• consiliere profesională;
• educație, formare și reconversie profesională;
• mentorat și îndrumare;
• antreprenoriat și înființarea de întreprinderi.

Poate oferi și alocații de formare sau de întreținere ori sprijin similar, inclusiv alocații de îngrijire, mobilitate și relocare și stimulente de recrutare pentru angajatori.

FEG nu cofinanțează măsuri de protecție socială, precum pensiile sau ajutoarele de șomaj.

Potențialii beneficiari:

• lucrători individuali disponibilizați;
• lucrătorii concediați independenți, temporari și cu contract pe durată determinată;
• persoanele cu un nivel scăzut de calificare și persoanele defavorizate șomere.

FEG nu ajută întreprinderile să rămână în activitate, să se modernizeze sau să se restructureze.

Normele privind criteriile de intervenție, beneficiarii eligibili și măsurile sunt stabilite în Regulamentul FEG. FEG se deosebește mult de fondurile structurale și de investiții ale UE, deoarece oferă lucrătorilor un sprijin individual unic, care este limitat în timp.