Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru transporturi

Programul „Transporturi” al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) este principalul instrument de finanțare al UE pentru dezvoltarea unor rețele transeuropene de transport (TEN-T) de înaltă performanță, durabile și interconectate, cu accent pe cele nouă coridoare ale rețelei centrale. Programul cofinanțează proiecte care îmbunătățesc multimodalitatea, ameliorează infrastructura și promovează inovarea și noile tehnologii.

MIE 2.0 promovează rețelele interconectate și multimodale pentru a dezvolta și moderniza infrastructura feroviară, rutieră, pe căile navigabile interioare și maritimă, precum și mobilitatea în condiții de siguranță și securitate. Se acordă prioritate dezvoltării în continuare a TEN-T, cu accent pe legăturile lipsă și pe proiectele transfrontaliere cu valoare adăugată la nivelul UE. Această a doua ediție a programului se desfășoară în perioada 2021-2027.

MIE 2.0 are obiective similare cu cele ale MIE 1.0, dar cu un accent mai mare pe:

• durabilitate, decarbonizare și emisii mai scăzute;
• complementaritatea modurilor de transport.

Obiectivele principale sunt:

• să contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun referitoare la rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii și accesibilă, în condiții sigure și securizate;
• să adapteze unele părți ale TEN-T pentru dubla utilizare a infrastructurii de transport, în vederea îmbunătățirii atât a mobilității civile, cât și a celei militare.

Sprijinul este rezervat proiectelor de interes comun care vizează:

• eliminarea blocajelor, construirea conexiunilor lipsă și, mai ales, îmbunătățirea tronsoanelor transfrontaliere;
• asigurarea de sisteme de transport durabile și eficiente pe termen lung, în vederea pregătirii pentru viitoarele fluxuri rutiere estimate, precum și permiterea decarbonizării tuturor modalităților de transport;
• optimizarea integrării și a interconectării modurilor de transport și mărirea gradului de interoperabilitate a serviciilor de transport, asigurând totodată accesibilitatea infrastructurilor de transport.

Propunerea de revizuire a Regulamentului TEN-T conține o serie de noutăți, printre care:

• viteze mai mari pentru serviciile de transport feroviar prin rețeaua TEN-T (160 de kilometri pe oră pentru serviciile de transport de călători și 100 de kilometri pe oră pentru transportul de marfă);
• timp maxim de așteptare la frontiere de 15 minute pentru transportul feroviar de marfă;
• condiții de navigare corespunzătoare pentru fiecare bazin hidrografic pe căile navigabile interioare din TEN-T;
• cerințe pentru instalarea, în cadrul TEN-T, a infrastructurii de încărcare și de realimentare necesare pentru combustibilii alternativi destinați transporturilor. Aceasta ar însemna o capacitate de încărcare suficientă pentru autoturisme, camionete și camioane la o distanță de 60 km în fiecare direcție până în 2025 în rețeaua centrală și până în 2030 pentru rețelele centrale și globale extinse;
• asigurarea unor spații de parcare sigure și securizate pentru conducătorii auto comerciali, echipate cu infrastructură pentru combustibili alternativi;
• utilizarea tehnologiilor inovatoare, cum ar fi 5G, pentru a promova în continuare digitalizarea infrastructurii de transport, pentru a mări și mai mult eficiența și pentru a îmbunătăți siguranța, securitatea și reziliența rețelei;
• creșterea rezilienței TEN-T la dezastrele naturale și provocate de om prin intermediul cerințelor de integrare a dimensiunii climatice și al evaluărilor impactului asupra mediului pentru noile proiecte, precum și la implicațiile unui accident sau ale unei defecțiuni (de exemplu, prin permiterea unor alinieri alternative ale rutelor la rețeaua principală);
• cerința ca 424 de orașe mari cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare din TEN-T să aibă planuri de mobilitate urbană durabilă până în 2025, pentru a-și alinia măsurile legate de mobilitate (cum ar fi promovarea mobilității cu emisii zero și ecologizarea flotei urbane) la TEN-T;
• mai multe noduri de transbordare și terminale multimodale pentru pasageri în orașe pentru a facilita multimodalitatea, în special pentru ultimul kilometru al unei călătorii de pasageri sau de marfă;
• conectarea aeroporturilor mari la transportul feroviar și, atunci când este posibil, la transportul feroviar de mare viteză;
• permiterea transportului camioanelor cu trenuri la nivelul întregii rețele.

TEN-T va fi finalizată în trei etape:

1. Până în 2030: finalizarea TEN-T de bază la standardele TEN-T existente, cum ar fi, de exemplu, electrificarea întregii rețele feroviare și posibilitatea de a exploata trenuri cu o lungime de 740 de metri;
2. Până în 2040: finalizarea rețelei centrale extinse în conformitate cu noile standarde, cum ar fi viteza minimă pe linie de 160 km/h pentru transportul feroviar de călători. Noul standard, în special în ceea ce privește transportul ecologic și digitalizarea mai accentuată, se va aplica până la această dată atât pentru rețeaua centrală, cât și pentru rețeaua centrală extinsă. Obiectivul de etapă pentru 2040 a fost adăugat pentru a accelera finalizarea rețelei în vederea atingerii obiectivelor UE în materie de climă până în 2050;
3. Până în 2050: finalizarea întregii rețele transeuropene de transport, inclusiv a tronsoanelor din cadrul rețelei globale.

Pentru majoritatea proiectelor de transport, sprijinul financiar din partea UE nu depășește 30 % din costurile eligibile totale. Acesta poate fi majorat până la 50 % pentru studii, acțiuni cu o prioritate mai mare și acțiuni cu dublă utilizare în domeniul civil și al apărării și până la 85 % pentru proiectele în cazul cărora fondurile sunt transferate din Fondul de coeziune. În ceea ce privește lucrările efectuate în regiunile ultraperiferice, se aplică o rată maximă de cofinanțare specifică de 70 %.

Pentru a sprijini sinergiile dintre sectorul transporturilor, sectorul energetic și sectorul digital, acțiunile de realizare a obiectivelor în cel puțin două dintre aceste sectoare pot beneficia de o rată de cofinanțare mai mare, în conformitate cu un program de lucru care vizează cel puțin două dintre aceste sectoare.

Programul este pus în aplicare prin gestiune directă de către Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), printr-o combinație de granturi, achiziții publice și instrumente financiare. CINEA este organizația succesoare a Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (INEA) din 2021.

Potențiali beneficiari:

• reprezentanți ai industriei transporturilor;
• întreprinderile mici și mijlocii;
• organizațiile de cercetare;
• entități publice și private stabilite într-un stat membru sau într-o țară din afara UE asociate la program sau create în temeiul legislației UE;
• organizațiile internaționale.

Informațiile privind cererile de propuneri de proiecte în domeniul transporturilor sunt disponibile pe site-ul CINEA.